Sfinti Ocrotitori

Buna Vestire

Buna Vestire (sau Blagovestenia, cum se mai numeste in popor, cu vechiul termen slavonesc) e o sarbatoare cu data fixa (25 martie), de la care incepe sa curga perioada de 9 luni - pana la Craciun - cat Maria L-a purtat in pantece pe Iisus. Fecioara din Nazaret, crescuta in Templu pana la 15 ani si apoi data in tutela dreptului Iosif (caci parintii ei murisera intre timp), a fost aleasa de Dumnezeu si a primit instiintare prin Arhanghelul Gavriil: “Bucura-te, ceea ce esti plina de har! Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei... Si iata, vei lua in pantece si vei naste fiu, si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema...” (Luca 1, 28-32). Iar Fecioara, cutremurandu-se in sufletul ei, s-a smerit voii lui Dumnezeu, zicand: "Iata roaba Domnului! Fie mie dupa cuvantul tau!" (Luca 1, 38). Si Arhanghelul l-a vestit in vis si pe Iosif (tutorele si logodnicul Mariei, care nu se atinsese de ea, ci o avea doar in grija) de zamislirea si nasterea cea minunata: "Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit intr-insa este de la Duhul Sfant...” (Matei 1, 20). Pe 26 martie, imediat dupa Buna Vestire, e sarbatorit Soborul Sf. Arhanghel Gavriil, crainicul lui Dumnezeu. Arhanghelii, cum le-o spune si denumirea de origine greceasca, sunt "ingeri intaistatatori". Echivaland termenul grecesc, traditia romaneasca ii numeste si Voievozi. Conform traditiei evreiesti, ei sunt in numar de 7, dar in Biblie nu sunt nominalizati decat 3 (Mihail, Gavriil si Rafail). Nasterea Maicii Domnului

Nasterea Maicii Domnului este praznuita in Biserica Ortodoxa pe 8 septembrie. Sfanta Scriptura, ne da stiri sumare in legatura cu nasterea si copilaria Maicii Domnului. Cele mai multe stiri despre aceste momente din viata sa ne sunt date de scrierile apocrife si de Traditie. Din Sfanta Scriptura, rezulta ca, Sfanta Fecioara era din neamul lui David (Ps. 131, 11 ; Matei 21, 9; Luca 1, 32; Romani 1, 3 etc.). Dupa traditie, parintii sai se numeau Ioachim-Eli, Eliachim (Luca 11, 23) si Ana si locuiau in oraselul Nazaret din Galileea. Nazaretul, care insemneaza floare, lastar, primea, asadar, floarea "fagaduita de Dumnezeu protoparintilor nostri, Adam si Eva, in rai", lastarul rasarit din radacina lui David, pe Sfanta Fecioara Maria (Isaia 11, 10). Parintii ei nu-i dau un nume deosebit, ci unul foarte obisnuit la evrei, cel de Maria (Luca 1, 27). Sfantul Mucenic Dimitrie Sfantul Mare Mucenic Dimitrie este praznuit in Biserica Ortodoxa Romana pe 26 octombrie. Cultul Sfantului Dimitrie are o vechime considerabila (inceputul sec. al IV-lea) insa va atinge apogeul odata cu progresul atins de orasul sau, Tesalonic, ca centru politic si cultural in Bizant (sec. VII).

Textele aghiografice il infatiseaza pe Sfantul Dimitrie ca pe un tanar soldat roman crestin care a fost arestat, intemnitat, si martirizat, in timpul unei vizite a imparatului Galeriu la Tesalonic, in primul deceniu al secolului al IV-lea. Pentru a nu fi pangarit de animalele salbatice, trupul Sfantului Dimitrie a fost luat de catre crestini, care l-au ingropat cu evlavie. Cultul local al Sfantului Dimitrie s-a dezvoltat cu repeziciune, iar de la jumatatea acestui secol, sfantul era cinstit ca ocrotitor al Tesalonicului. In timpul domniei Sfantului Constantin (306-337), o biserica a fost construita deasupra mormantului sau. O suta de ani mai tarziu, in timpul constructiei unei noi biserici pe vechiul loc, au fost descoperite sfintele sale moaste. Incepand cu secolul al VII-lea, apar primele marturii legate de mirul care se scurge din racla sfantului, numit "Izvoratorul de Mir”. In repetate randuri, multi din cei care il venerau pe sfantul facator de minuni au incercat sa duca sfintele moaste, sau o particica din acestea, la Constantinopol. Sfantul Dimitrie insa, a aratat in chip minunat, ca nu ingaduie sa fie indepartata nici macar o parte din moastele sale. Sfantul Dimitrie era atat de cunoscut, incat in Imperiul Bizantin nu era intotdeauna nevoie sa-i fie pomenit numele. Astfel, in scrierile bizantine, atat bisericiesti, cat si laice, este adesea numit simplu "Myrovlytos” sau "Myrovlytes”, adica Izvoratorul de Mir.

Ca sfant militar, Dimitrie era ocrotitorul cel mai potrivit pentru Tesalonic in vremurile dificile cu care se confrunta orasul, incepand cu secolul al VI-lea. In acest sens exista numeroase marturii potrivit carora sfantul a salvat orasul de avari si slavi, care ocupasera restul Balcanilor, in timpul secolului al VII-lea. Incepand cu acest secol, Sfantul Dimitrie era deja un sfant militar foarte cunoscut, atat in Imperiul Bizantin, cat in randul slavilor (in particular cei care erau asezati in peninsula tesaliana). Desi este greu de inteles cum ocrotitorul Tesalonicului, a fost acceptat ca ocrotitor de catre slavi, este cert faptul ca Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir a fost in mod deosebit cinstit in randul popoarelor slave, mai ales dupa ce acestea au fost increstinate. Acestia se pare ca asteptau de la Sfant aceleasi binecuvantari pe care acesta le-a revarsat asupra Tesalonicului. (mai ales ca aceste tari erau frecvent amenintate de invaziile turcilor musulmani). Cultul Sfantului Dimitrie a fost raspandit in randul slavilor de catre Sfintii Chiril si Metodie, precum si de succesorul lor Clement de Ohrida. Un canon pentru ziua praznicului sfantului in Vechea Biserica Slavona, probabil compus de Metodie inaintea mortii sale in 886, nu are un echivalent original in limba greaca. Se pastreaza intr-un Minei din 1096. Cultul sfantului in Serbia medievala provine din Tesalonic. Prima biserica inchinata Sfantului Dimitrie in Serbia este probabil cea din Prilep (c. 1283). Exista si alte biserici precum cele din Davidovica (1281-90), Ohrid (al treilea sfert al sec al XIV-lea), Pec (1345) si Manastirea Markov (1376-1381). Cateva cicluri iconografice ale Sfantului Dimitrie exista in bisericile sarbe, cele ami reprezentative aflandu-se intr-un paraclis din the Bogorodica Ljeviska (1310-13); in biserica Sfantul Dimitrie, Pec (c. 1345), in biserica Manastirii Decani in Manastirea Markov(1376-81). La randul lor, bulgarii au preluat cultul Sfantului Dimitrie, numindu-l protector al multor orase si biserici. O amploare cu totul deosbita va avea insa cultul Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir in Rusia. Dumnezeu a randuit ca numele Sfantului Dimitrie sa fie pomenit inca din primele pagini ale primei Cronici ruse. Cronica relateaza ca atunci cand Oleg cel Intelept a intalnit grecii la Constantinopol (907), grecii au devenit infricosati si au spus: "Acesta nu este Oleg, ci Sfantul Dimitrie trimis noua de Dumnezeu”. Soldatii rusi, la randul lor, au crezut intotdeauna ca se afla sub ocrotirea Sfantului Mucenic Dimitrie. Mai mult, in vechile icoane rusesti, Sfantul Mare Mucenic Dimitrie este reprezentat intotdeuna ca fiind rus. Astfel, aceasta imagine a patruns in sufletul poporului rus. Atat de mult s-au atasat acestia de noul lor sfant ocrotitor, incat au aparut chiar ipoteze potrivit carora Sfantul Dimitrie insusi ar fi fost de origine slava. Cultul bisericesc al Sfantului Mare Mucenic Dimitrie in Rusia a inceput la scurt timp dupa increstinarea poporului rus. Dupa inceputul anilor 1070, a fost intemeiata Manastirea Dimitriev din Kiev (cunoscuta ulterior ca Manastirea Mikhailov-Zlatoverk). Manastirea a fost construita de catre fiul lui Iaroslav cel Intelept, marele Print Iziaslav (Dimitrie dupa Botez). Icoana in mozaic a Sfantului Dimitrie Izvoratorul de mir aflata in catedrala Manastirii Dimitriev s-a pastrat pana in zilele noastre, aflandu-se in galeriile Tretiakov. De asemenea, Icoana facatoare de minuni a Sfantului Dimitrie din Tesalonic, aflata pe iconostasul Catedralei Dimitriev, se gaseste in prezent tot in galeria Tretiakov. Icoana este pictata pe o bucata de lemn luata din mormantul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, si adusa din Tesalonic la Valdimir in 1197.